Monografie

Prezentarea Județului Mureș

Situat în partea centrala a țării, urmând cursul râului omonim, Județul Mureș coboară în trepte de pe crestele Carpaților Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor. Relieful de podiș și colinar ocupă jumătate din întinderea județului, cealaltă jumătate fiind rezervată dealurilor subcarpatice și munților vulcanici Călimani și Gurghiu. 6696 kilometri pătrați constituie suprafața județului Mureș. Aceasta reprezintă aproape trei procente din întinderea actuala a României, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similară în întregul populației țării. 48,8 la sută din populația județului locuiește în mediul urban: la Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sărmașu și Sângeorgiu de Pădure, iar 51,2 la sută în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea reședința de județ este municipiul Târgu Mureș.

 

Principalele resurse naturale ale județului sunt constituite de gazele naturale, rocile pentru materiale de construcție, izvoarele minerale clorosodice, pădurile. Complexă și diversă, economia județului impune nume care suscită interes și respect în domeniile extracției gazelor naturale, energiei electrice și termice, chimiei, exploatării și prelucrării lemnului, materialelor de construcții, alimentar. Un loc aparte îl ocupa fabricile de mobilă, în special mobilierul sculptat, unitățile producătoare de geamuri și sticlă, ceramică – la Târnăveni, Târgu Mureș și Sighișoara, textile și confecții – la Târgu Mureș și Sighișoara, de pielărie – la Târgu Mureș și Reghin, etc. Județul Mureș este singurul producător de carbid (Târnăveni) și instrumente muzicale cu corzi (Reghin) din România.

 

Agricultura – a două ramură ca importanță în economia județului – are o tradiție veche pe aceste meleaguri, existând condiții prielnice pentru aproape toate culturile. Terenurile agricole reprezintă 61 la suta din suprafața județului. Județul beneficiază de o rețea de comunicație cuprinzând 1846 kilometri de drumuri publice, din care 18 la sută reprezintă drumurile de interes național, 40 la sută cele de importanță județeană și 42 la sută cele comunale. Aeroportul internațional Târgu Mureș-Vidrasău deservește o populație de aproximativ 1,5 milioane locuitori de pe un areal de 23.000 kilometri pătrați, cuprinzând județele Mureș, Bistrița, Harghita, Covasna.

Natura deosebit de generoasa, ca si numeroasele monumente de cultură și artă, asigură condiții pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Sângeorgiu de Mureș, Ideciu de Jos, Jabenița, Lăpușna sunt doar câteva din localitățile ce oferă bune condiții pentru tratarea unor afecțiuni și pentru odihnă.

 

O bogată faună cinegetică și piscicolă, flora rezervațiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Câmpie, multiseculara pădure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu, și multe altele, reprezintă oferta generoasă a meleagurilor mureșene. Frumuseților naturale li se adaugă ample și pitorești manifestări etnofolclorice: Târgul fetelor de la Gurghiu, Târgul cireșelor de la Brâncovenești, Târgul peștelui de la Zau de Câmpie și Șăulia, Târgul pepenilor de la Sânpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbările secerișului, obiceiul colindatului, praznicele creștine, nunțile și alte datini din viată comunităților tradiționale.

 

Frumusețile naturale și tradițiile populare sunt completate de obiective de interes istoric și arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influente ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighișoara, Târgu Mureș, Reghin, Băgaciu, Saschiz, Suseni, s.a., cetățile medievale ale Sighișoarei (sec.XIV) și Târgu Mureșului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I, castelele din Gornești și Dumbrăvioara, Casa Toldalagi din Târgu Mureș, construcție reprezentativă pentru barocul transilvan.

 

Un posibil periplu mureșean începe chiar cu municipiul Târgu Mureș. Așezarea, ridicată într-un teritoriu cu marturii mai adânci în istoria populației autohtone daco-române, este cunoscută în documentele scrise de pe la 1300, sub denumirea de Forum Siculorum, Novum Forum Siculorum, adică Târgul sau Noul Târg al Secuilor, care a devenit principalul centru economic al zonei. Negustorii și breslașii au fost cei care au pus, aici, bazele economiei municipiului, încă din epoca feudala. Odată cu aceasta s-a clădit o viată spirituală pe măsura, astfel încât municipiul reședința de județ se prezintă astăzi ca un puternic nucleu economic și cultural. Totodată, Târgu Mureș este cunoscut în țară și străinătate ca un important centru medical, cu reușite deosebite în planul medicinei cardiovasculare și urologice. Este de asemenea un loc al așezămintelor culturale – biblioteci, muzee, teatre, instituții muzicale (Teatrul Național, Orchestra Filarmonică, Biblioteca Județeana, etc.). Târgu Mureșul este și un oraș al școlilor, de la gimnazii si colegii, până la învățământul universitar: medical, tehnic, pedagogic, artistic, ființând aici scoli vestite încă din evul mediu. Din 1557 este atestata renumită scoală reformată, care după 1718 este cunoscută ca scoală superioară. La colegiul reformat au funcționat ca profesori personalități care studiaseră la universitățile din Germania, Olanda, Elveția, etc., printre care matematicianul Bolyai Farkas, fiul si elevul căruia – Bolyai Janos – a devenit fondatorul geometriei neeuclidiene. La Târgu Mureș timp de peste un veac după 1754 a funcționat Tabla Regească, tribunalul suprem al Transilvaniei, unde erau practicanți mulți tineri români în rândurile cărora s-au zămislit ideile revoluționare ale lui Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian și ale altor revoluționari. În orașul Târgu Mureș, Teleki Samuel a pus bazele bibliotecii documentare care îi poarta numele și care din 1802 servește interesele publicului cititor, având un fond inițial de 40.000 de cârti, ajuns azi la peste 200.000 de volume. Merită a fi menționata impunătoarea catedrală ortodoxă, care deține cea mai mare suprafața pictată între lăcașurile de cult din țara. Târgu Mureșul este si un oraș al florilor, în care bătaia ceasului din turnul Palatului Administrativ este dublată de existența în Piața Trandafirilor a unui ceas floral.

 

În amonte de Târgu Mureș, la confluenta Mureșului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăți dacice, de populația săseasca, colonizată în aceste parți pe la 1218, Reghinul devine în secolele XVIII-XIX un centru al resurecției naționale românești, începută cu cărturarul Petru Maior si încheiata sub arcul de triumf al Marii Uniri. Reghinul este astăzi un oraș cu o viată culturală densă, cunoscut în țară și străinătate sub numele de “Orașul viorilor”, sau, mai recent “Noua Cremona”, denumire legată tot de construcția de viori. La Reghin au învățat sau învață arta modelarii viorilor tineri din Canada și Germania, semn ca lutierii reghineni au un cuvânt de spus în acest domeniu.

Trecând dealurile cu vii ale Târnavelor, ne îndreptam spre Sighișoara, cu cetatea ei medievală “Castrum Sex”, întemeiata de coloniștii sași, atestată în anul 1280. Supranumită încă din secolul trecut “Perla Transilvaniei”, Sighișoara are un farmec aparte, care invită calatorul aflat în trecere la popas. Nucleul primordial al orașului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetății. În decursul timpului, pe străzile sale si-au purtat pașii diferite personalități. Dintre acestea, cea mai importantă este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, care a și locuit aici între anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi născut la Sighișoara. Pitorescul locurilor, încărcătura lor istorica au făcut din Sighișoara locul de desfășurare a numeroase manifestări culturale: Festivalul Internațional de Arta Medievală, Festivalul de muzică veche, etc. Cetatea Sighișoarei este inclusă pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de apărare – cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Venețiana, Biserica din Deal, Scara acoperită s.a..

 

Târnăveniul ființa în Evul Mediu ca sat aparținător de Cetatea de Baltă stăpânita și de Ștefan cel Mare, apoi de Petru Rareș. Deși atestarea documentară s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizată de începerea forărilor pentru gaz metan, rentabilă materie prima pentru industrie.

Orașe din cea mai noua generație sunt apoi Ludușul și Iernutul, centre de gravitație pentru satele apropiate din Câmpia Transilvaniei.

Pe harta turistică a județului s-a impus și stațiunea balneoclimaterică Sovata, cu o tradiție de peste un secol și o faima ce a depășit universul românesc. Stațiunea este vestită pentru eficacitatea tratamentelor folosite în afecțiunile ginecologice, reumatismale, de circulație, dar si pentru efectele curative ale aerului, pentru refacere. Stațiunea este propice practicării schiului – iarna si echitației – vara.

Pornind de la un potențial natural ridicat, administrația județului Mureș are ca obiectiv dezvoltarea durabilă a județului prin creșterea nivelului de dezvoltare economică a întregii regiuni, reducerea discrepantelor dintre mediul urban și cel rural, creșterea calității vieții pentru fiecare locuitor al județului.

Dezvoltarea economiei, în special dezvoltarea turismului nu poate avea loc fără o infrastructură de calitate, iar preocupările Consiliului Județean Mureș și ale administrațiilor locale sunt legate și de găsirea și atragerea de noi surse pentru dezvoltarea acesteia.

Relațiile de colaborare cu parteneri străini constituie de asemenea o prioritate, urmărind-se dinamizarea contactelor cu caracter economic, cultural, inițierea unor proiecte de colaborare, stimularea investițiilor străine în județ. Județul Mureș este înfrățit cu județul Győr-Moson-Sopron și Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria, Provincia Shanxi din R.P. Chineza si întreține strânse relații de colaborare cu Provincia Lecce din Italia, cu orașul francez Montigny le Bretonneux s.a..

Consiliul Județean Mureș urmărește și asigurarea unei bune cunoașteri a ofertei de colaborare a județului în domeniile sale reprezentative, ca baza de plecare pentru promovarea și implementarea unor proiecte cu finanțare externa (UE, Banca Mondiala, etc.). Datorita zestrei sale naturale și culturale, calității resurselor umane, potențialului economic, județul Mureș poate oricând deveni un partener interesant, pe proiecte concrete, durabile.